Date geografice

  |  2.891 afișări

Relieful in imagini

Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor.
Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:

  • Latitudine nordica 45025

  • Latitudine estica 25033

Altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa de pe strada Matei basarab ) de 980 m.

Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata = 129 Km; pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti – Brasov = 37 Km. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 – unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii. Din punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un ” Sestogradcity „, unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele de farmec ale muntilor. Incepand dinspre miazanoapte, privirea cuprinde mai intai creasta Bucsoiului ce duce la Varful Omu, apoi urmeaza spre sud Morarul, cu acele ciudate stanci cunoscute sub numele de ” Coltii Morarului „, Piciorul Morarului se termina prin Muchia lunga tocmai la DN1 ( tunel ). Urmeaza semeata

Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Busteniul, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. spre sud lantul Bucegilor se continua mai intai cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se tremina cu Furnica si Cota 1400. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Inaintea tuturor masivelor muntoase di Romania, Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca, de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din varful cel mai inalt – Omu – 2507 m – aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga.

CULMEA PRINCIPALA

Avand directia N-S, formeaza un ” platou ” intins cuprins intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei. Interesant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzand marele abrupt estic al Bucegilor, de 1700 m inaltime. Abruptul estic al culmii principale, dominat de muntii Costila, Caraiman si Jepii Mici, se continua catre nord cu abruptul culmilor nordice Morarul si Bucsoiul. Accesul spre abruptu; Bucsoiului se face mai usor din Rasnov pe Valea Glajariei, respectiv pe Valea malaiesti.

COSTILA ( 2490 m)POIANA COSTILEI

Primul in Bucegi si pe tara, Costila isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor. Vis-a-vis de refugiu, dincolo de Valea Costilei se ridica Tancul Mic. Urcand prin stanga Tancului Mic pe Valcelul Pietros ( Uriasul) se ajunge la baza primului dintre cei patru pereti ai Costilei: Peretele Vulturilor (Policandrului).Mai la stanga invizibil de la Refugiu si separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafront masiv pe care cresc molizi, zade si jnepeni, se afla Peretele Vaii Albe. Deasupra Refugiului se inalta Creasta Costila – Galbinelele, din care coboara spre sud Peretele Costilei iar spre nord Peretele galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltul Malinuluisi Peretel Branei.

JEPII MICI (2148m) si JEPII MARI (2131m)

Abruptul Jepilor Mici, ca si abruptul Costilei, este orientat spre Valea Prahovei si face parte din culmea Principala a Bucegilor desfasurandu-se de-a lungul Vaii Prahovei intre valea Jepilor si Valea Urlatorii Mari, dincolo de care se ridica muntele Caraiman la nord si Jepii Mari la sud. Peretele cu Florile se inalta deasupra Branei Mari a Jepilor ( Brana lui raducu ). In aval de Brana lui Raducu, Coama Jepilor Mici se ramifica formand doua muchii: Claia Mare si Claita, intre care se adanceste Valea Seaca a Jepilor.Ultimul element al abruptului Jepilor il formeaza Creasta Urlatorilor, intre vaile urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare, cu peretele Urlatorii Mari orientat catre sud.

CARAIMANUL (2384m)

Impresionantul colos de piatra pe a carei creasta se inalta, perfect armonizat cu natura, Monumentul Eroilor, este probabil cel mai cunoscut munte din tara. Limitele sale sunt: spre nord Valea Alba, care-l desparte de Costila, spre est Valea Prahovei, spre sud Valea Jepilor, dincolo de care se ridica Jepii Mici, spre vest, platoul somital al Caraimanuli coboara usor catre obarsia Vaii Jepilor, dincolo de care se ridica Muntele Babele. Versantul nordic – Peretele Albisoarelor – se inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii. Versantul estic, inalt de 1500 m, de forma trapezoidala, cu baza mare – Valea Prahovei si baza mica – saua Mare a Caraimanului pe care se inalta Crucea eroilor, este marginit de Creasta Picaturii spre nord si Muchia Mare a Portitei spre sud.Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre Muchia mare a Portitei, inaintea careia se inalta ca o culisa Creasta Branelor; strabatut de numeroase sistoace si de Valea Spumoasa, versantul sudic se ridica in trepte marcate de brane inierbate din Brana portitei pana in Brana Mare a Caraimanului.

MORARUL (2357m)

Muntele Moraru reprezinta una din culmile nordice ale Bucegilor, ce se desface direct din punctul de maxima altitudine al masivului, respectiv Varful Omu (2507 m) catre est, intre haurile adanci strabatute odinioara de ghetari ale vailor Cerbului si Morarului. Culmea coboara in trepte largi: la extremitatea estica se afla Acele Morarului: Acul de Sus, Degetul Prelungit, Degetul Rosu si Acul Mare. Fata sudica a culmii ( versantul Vaii Cerbului ) este caracterizata prin brane largi. Prin contrast cu acest senin, fata nordica este aspra, rece si stancoasa, de o mare maretie neantrecuta in zona Acelor Morarului, de unde coboara vaile Adanca, Rapa Zapazii, Valcelul tancurilor, Valea Poienii. Intre firele acestor vai se inalta mai multe turnuri: Coltul Mosului, Tancul Retezat, , Coltul Ghinturii, Tancul Poienii, Coltul Vaii Adanci. Fata estica, frontala, a Morarului, brazdata de vaile Bujorilor si Comorilor, este incununata de stancile Manusii Morarului.

BUCSOIUL (2492 m)

Culmile nordice ale bucegilor se desprind din punctul culminant, varful Omu: catre est – Morarul, catre nord – Bucsoiul si catre vest Scara. Din Culmea Scara se desprind alte doua culmi catre nord, Padina Crucii si Culmea Tiganesti. Intre aceste culmi se adancesc vaile modelate de ghetarii din perioadele trecutelor glaciatiuni: Valea Morarului, Malaiesti, valea tiganesti. acest peisaj este dominat de muntele bucsoiul, alcatuit din Bucsoiul Mic.ulmea bucsoiului Mic face parte din cumpana apelor care separa Muntenia de Transilvania. la nord de aceasta culme, fata estica a Bucsoiului Mare se desfasoara de-a lungul Vaii Glajariei. Ea este brazdata de Valea Bucsoiului, Valea Rea si afluentii lor.  Dincolo de Valea Malaiesti, in Culmea Padina Crucii si valea Tiganesti, exista inca doua trasee alpine.

CULMEA STRUNGA

In sfarsit, culmea Strunga prezinta zone de abrupt atat catre vest – Gatanul, Grohotisul, Strungile Mari – cat si spre est – Batrana, Tatarul. Versantul branean al Culmii strunga formeaza abruptul vestic al Bucegilor, cuprinzand peretii muntilor Gutanul si Grohotisul.Spre deosebire de abruptul estic si nordic, aici predomina calcarele jurasice. Aceste calcare apar si la poalele muntelui Batrana, pe versantul Ialomitean al Culmii Strunga unde se afla zona de alpinism din Valea Horoabei

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *